Ce este linistea interioara? Este o trasatura a EU-lui Superior.
Este destul de cunoscut faptul ca filosofia orientala recunoaste
omul ca fiind compus din 2 eu-ri. Un eu inferior si un EU Superior
(care are diferite denumiri in diferite scoli filosofice: Supraeu,
Atman, etc).
EU-l Superior este acea "scinteie divina" din noi. EU-l Superior nu
moare. Atunci cind omul moare, se distruge corpul fizic, corpul
energetic, etc... dar EU-l Superior ramine "invelit" in alte corpuri
subtile, care, mai apoi, se va reincarna intr-un alt corp fizic.
Eu-l inferior este o suma de concepte si principii de viata pe care
le-am invatat si acumulat in aceasta viata, de la nastere si pina
in prezent. Eu-l inferior este o "constructie" a mediului social
in care ne-am nascut. Mai bine zis este amprenta mediului social
asupra noastra, asupra fiintei noastre.
Pentru a ajunge la EU-l Superior trebuie, mai intii, sa ne "distrugem"
eu-l inferior. Trebuie sa facem abstractie de eu-l inferior, dar
trebuie sa-l "neglijam" intr-un mod foarte categoric. De aceea am
folosit mai sus termenul de "distrus". Nu putem sa ajungem la EU-l
Superior atita vreme cit "suntem condusi" de eu-l inferior, atita
vreme cit ne ghidam viata conform cu obiceiurile societatii in care
ne-am nascut. Pentru a ajunge la EU-l Superior trebuie sa-i dam
ascultare. El "ne cheama spre el", ne ajuta sa-l cunoastem, vrea
sa-l cunoastem si ne da in acest sens niste "instructiuni" cum putem
ajunge la el. Dar, din pacate, aceste instructiuni sunt in mare
contradictie cu practicile si obiceiurile societatii in care traim.
Nu este un test din partea EU-lui Superior sa vada daca "meritam"
acest lucru. Este singura cale de a ajunge acolo. Sa incercam un
exemplu. Vrem sa ajungem pe creasta Fagarasului (am auzit noi ca
acolo este foarte frumos). Ne interesam, si aflam ca pentru aceasta
ar fi vreo 3-4 posibilitati: ori pe la cabana Suru, ori pe la cabana
Negoiu, ori pe la cabana Bilea, etc... Dar toate aceste cai de acces
presupun un urcus pe jos, presupun "sa urcam muntele". Ei bine...
urcusul la deal nu este chiar usor. Multi vor spune: "eu nu pot sa
urc, este prea greu pentru mine...". Unii vor abandona definitiv
ideea de a ajunge pe crestele Fagarasului. Altii nu vor abandona
ideea dar vor astepta, poate vor afla o alta cale, mai usoara.
Unii vor astepta sa se iveasca o cale usoara ca atunci cind te
plimbi pe esplanada. Vor astepta degeaba, o astfel de cale nu
exista. Pentru a ajunge pe creasta Fagarasului trebuie "sa urci la
deal", nu poti sa te plimbi. Si asta nu din cauza ca nu vrea Fagarasul
sa ajungi pe crestele lui, ci pentru ca acestea sunt singurele cai
de acces.
Eiii!!! Dar era vorba de linistea interioara, nu de EU-l Superior
Da, dar la linistea interioara poti ajunge numai prin cunoasterea
EU-lui Superior. Linistea interioara este un scop, iar cunoasterea
EU-lui Superior este mijlocul prin care putem dobindi linistea
interioara. Asa cum nu putem ajunge pe crestele Fagarasului decit
daca "urcam la deal", asa nu vom putea ajunge la linistea interioara
decit daca ne vom cunoaste EU-l Superior.
Prin intermediul anumitor tehnici psihice putem atinge linistea interioara
pentru citva timp, o putem gusta. Dar numai prin cunoasterea EU-lui
Superior putem face din linistea interioara o prezenta permanenta
in fiinta noastra.
De unde vine linistea interioara? Vine din "straturile" cele mai
profunde ale subconstientului nostru. Vine din noi, din adevaratul
nostru EU. Linistea este permanent prezenta in fiinta noastra, dar
noi nu avem timp sa o observam. Suntem preocupati sa facem bani,
sa urmarim toate episoadele noii telenovele,
sa vedem ce noi produse ne ofera Oriflame, etc. Desigur, am vrea
sa dobindim linistea interioara, dar sa nu "urcam la deal". Nu se
poate. Atita vreme cit mintea noastra, constientul nostru este acaparat
de dorintele noastre pamintesti, nu vom putea gusta linistea interioara.
Nu o putem gusta pentru ca nu avem timp pentru asta.
Deci, primul pas spre linistea interioara este sa ne facem timp pentru
asta. Sa ne smulgem 10-20-30 minute pe zi (de preferat dimineata)
din activitatea cotidiana si sa incercam sa simtim aceasta liniste.
Este de preferat momentul diminetii deoarece constientul nostru nu
este "parazitat" de activitatea din timpul zilei. Cu alte cuvinte
suntem odihniti si cu mintea limpede.
Va propun un joc. Il puteti juca in orice moment al zilei cind aveti
o perioada de timp liber... Sa presupunem ca v-ati intilnit cu
pestisorul de aur si el vrea sa va indeplineasca 3 dorinte.... dar
numai 3.... si dupa aia dispare. Intr-un astfel de moment ii puteti
raspunde rapid: o masina, o casa, o femeie/un barbat ca sotie/sot.
Si gata... s-au dus cele 3 dorinte. Va duceti acasa, va suiti in
masina si faceti o plimbare cu femeia/barbatul visurilor voastre.
Ramineti fara benzina. Ptiu!!! ghinion.... nu mai aveti bani...
de ce nu ati cerut pestisorului bani... da, dar ar fi trebuit sa
renuntati la una din celelalte dorinte.... la care?
Timpul trece si odata cu batrinetea va ginditi sa va retrageti la
munte, v-ati saturat de aglomeratia orasului. Daca stiati ii cereati
pestisorului o casa la munte. Bineinteles, o puteti vinde pe asta
si luati alta, la munte... dar pe linga muntele care va place nu
sunt case... sunt numai niste colibe...
Ati prins ideea... pestisorul va asteapta sa gasiti cele 3 dorinte
"definitive" ale vietii voastre. Acele dorinte pe care nu ve-ti
regreta ca le-ati avut la un moment dat si pe care le puteti inlocui
cu altele.
Eiiiii!!! citi dintre noi, ca prima dorinta ar spune: "linistea
interioara"?
Stiti cind sunteti cel mai aproape de "linistea interioara"? Cind,
la intrebarea pestisorului, ve-ti raspunde: "Linistea interioara...
apoi.... aaa .... stai sa ma mai gindesc.... casa, masina".
Ve-ti fi aproape de linistea interioara atunci cind o doriti din "toti
porii fiintei dvs.". Daca o doriti asa ca.... "e buna si ea la ceva..."
sunteti foarte departe de a atinge linistea interioara.
Iata ca am dat raspuns si la cea de-a trei-a intrebare. Cind vom avea
"linistea interioara"? Atunci cind o doriti "din tot sufletul". Pina
atunci puteti gusta din ea, dar nu o puteti permanentiza in fiinta
dvs. Dar aceasta dorinta de a dobindi linistea interioara este doar
o conditie necesara nu si suficienta. Simpla dorinta de a avea liniste....
nu ne aduce liniste. Pentru asta trebuie sa "muncim cu noi". Trebuie
sa urcam la deal.
Vorbeam la inceput de o "distrugere" a eu-lui inferior. Aceasta distrugere
este mentionata in diverse religii sau cai spirituale, numai ca ea
este pomenita sub diverse denumiri, dar este vorba despre acelasi
lucru.
In crestinism Iisus a vorbit despre a doua nastere... oare nu la acest
fenomen se referea?... sa abandonezi, sa omori, vechiul sistem de
valori cladit in tine de societate si sa-ti recladesti altul pe
alte baze. Pe baza EU-lui Superior. Pe niste baze solide, care nu
dispar odata cu moartea corpului fizic.
In unele cai spirituale se vorbeste de o "abandonare totala in fata
divinului". Oare nu tot asta inseamna? Sa-ti abandonezi dorintele
tale, dorintele constientului tau si sa incerci sa le percepi pe
cele divine?