Urmind un impuls interior am inceput, pe la sfirsitul lunii iulie, sa recitesc cartea "Cautarea supraeului". Nu stiam motivatia pentru care "vocea interioara" ma indeamna sa fac acest lucru. Azi 9 august, 2002, am aflat motivul. Lasind modestia la o parte sunt unul dintre cei care au reusit sa ajunga la Supraeu, in tumultul vietii occidentale, fara a fi necesara o retragere "in virf de munte". Am aflat azi, citind urmatorul fragment din cartea sus mentionata:

"Cautarea supraeului", Ed. Esantion, 1993, pag 47"

"Indienii care practica metoda lui Patanjali, pe baza traditiilor pastrate din vremuri dinaintea lui Socrate, au avut aceleasi experiente. Autorul a vazut diferite exemple similare de astfel de stari-transa si la Yoghinii ce traiesc azi. Oricit de interesante par cititorilor aceste conceptii si procedee primitive, ele coraspund doar vremurilor vechi si nu celor de azi; ele se potrivesc ambiantei simple si nu fundalului complicat al vietii omului modern. Este intr-adevar necesara revizuirea lor si adaptarea la cunostintele de azi. Desi ii respectam profund pe filosofii antici si desi datoram Indiei cel mai smerit respect ca pamint pe care s-au nascut religii atotcuprinzatoare, invataturi filosofice extraordinare si sisteme Yoga, noi, europenii, suntem nevoiti sa ne gindim si sa acceptam ca aceste forme vechi de apropiere spirituala sunt greu de adaptat conditiilor de viata si necesitatilor noastre. Fie ca vrem sau nu, din timpuri stravechi si de la mostenitorii ce traiesc azi in Orient suntem dispusi sa preluam doar hrana spirituala care poate fi asimilata de noi. Aceasta stiinta, aparent indepartata, trebuie schimbata in ceva din care se pot trage foloase practice. Filosofia nu va pierde din importanta daca secolul al XX-lea o va reimprospata.

* * *

"Cautarea supraeului", Ed. Esantion, 1993, pag 34"

"Am primit din nou chemarea launtrica sa termin lucrarea urmatoare si sa o consider la fel, ca pe o datorie. In fata acestui ordin hotarit, vointa mea s-a prabusit neputincioasa.

M-am supus deci si supunindu-ma am incercat sa imi indeplinesc datoria in spiritul serviciului smerit adus semenilor mei, asa cum mi-am dorit intotdeauna. Continutul acestor pagini, o evanghelie a actiunii si a gindului inspirat, reprezinta jaloanele drumului ce conduce spre Eul nostru superior, ceea ce pentru mine inseamna cel mai inalt si cel mai important gind pe care cineva l-a prezentat vreodata in fata spiritualitatii lumii si care ar efrumusete transcedentala. El constituie o continuare a scrierilor mele de pina acum. Il consider cel mai inalt, deoarece traim doar atunci cind atingem izvorul sfint al vietii, altfel putem spune doar ca existam."

"Cautarea supraeului", Ed. Esantion, 1993, pag 42"

Intotdeauna au fost, sunt si vor fi citiva oameni care vor incerca totusi sa inoate spre a scapa din viltoarea evenimentelor zilnice ce ii tirasc spre mal. Ei se straduiesc sa gaseasca pamintul sigur ce se situeaza deasupra celui mai inalt val al evenimentelor exterioare, de unde pot contempla secretele vietii si ale spiritului. De obicei, ei ajung aici in urma unei dureri mari, a unei crize sentimentale sau unui alt soc, ce ii arunca pe urma spre interior si care, pentru un timp, ii determina sa vada, ca si noi, ca orice preocupare ce nu are ca obiect Eul propriu, ci se invirte in jurul lui, este nula si lipsita de sens. E ciudat ca oamenii incep sa se intereseze cu adevarat de contemplarea vietiisufletesti abia cind ajung la un astfel de punct, unde li se pare ca "viata nu mai merita sa fie traita". aceasta este clipa in care se intorc spre religie si filosofie, unde asteapta mingiiere si intelegere. Daca aceste doua nu ajung, ei cauta un punct de sprijin eretic, intr-una dintre sectele exotice desprinse din crestinism. Dar, oriunde s-ar intoarce pentru iluminare si indrumare, ei se intilnesc cu secretul Eului care, desi tacit, cere mereu cercetari mai profunde. De aceea, este foarte important ca omul sa recunoasca in final si sa isi stabileasca drept centru al vietii intelegerea Eului. Pina ce nu va face acest lucru, religia, filosofia, parapsihologia - pe scurt, citeva cai care duc spre cunoasterea lipsita de perceptie - nu vor face altceva decit sa il incurce si sa il dezechilibreze.