Suferinta si vocea interioara

Sambata, 7 iunie, 2003

Zicea cineva, undeva, candva.......

Din cauza ca omul nu a inteles ca poate evolua prin fericire,
Dumnezeu i-a dat suferinta

Deci: ce este evolutia spirituala? Este o crestere a puteii de intelegere a vietii. Cum se produce acasta crestere? Prin experienta..., prin viata...., traind viata. Dar bineinteles, nu oricum. Daca stam numai si ne uitam la TV, asta nu inseamna ca "traiesti". In acest caz "supravietuiesti", sau mai bine spus "iti mentii in viata corpul fizic". Sau daca incepi sa traiesti in trecut. Ce inseamna sa traiesti in trecut? Nu are rost sa facem aici o pledoarie pentru "a nu trai in trecut". A facut-o Osho in cartea "Eu insa va zic voua...". V-o recomand.... daca bineinteles va intereseaza subiectul :-). Ce inteleg prin a trai viata? Sa nu treaca pe langa tine. Sa o simti.... sa o gandesti..... Hmmmm, mi-am adus aminte de discutia cu un coleg. Are sub 30 de ani, si sustinea ideea ca banii pot sa-ti faca un concediu minunat. Ca fara bani nu poti avea un concediu placut. Asta ar insemna un hotel intr-o statiune, cu televizor in camera, cu masa la ore fixe, cu apa calda 24 de ore din 24, etc. Pai bine, astea le ai si acasa. Ce-ti poate oferi un concediu, in aceste conditii, la munte? Citeva ore de privelisti, mult ozon in plamani.... si cam atat. Ce-ti poate oferi marea, intr-un astfel de concediu? Soare, bronz, nisip in toate hainele :-) si (daca esti putin nebunatic) o discoteca. O sa fac imprudenta de a pune o amprenta mai personala asupra acestui paragraf. Ma consider "un boschetar de concediu"? Imi iau cortu', rucsacu', banii si plec. Nu tu mancare asigurata, nu tu apa calda zilnica, ce sa mai zic de TV? Ei si? Dintr-un astfel de concediu vin "mult mai bogat". Daca nu ma credeti, incercati :-). Dar daca ve-ti merge, si va "va pluoa tot timpu' in gura", ba ca nu am aia, ba ca nu am aia, nu ati realizat nimic. Plecati si incercati sa traiti noua experienta. Ce inseamna sa-ti faci rost de mancare. Ce inseamna sa-ti fie foame din cauza ca nu gasesti piine la magazine (nu fabulez.... am trecut prin chestia asta in 2001 in Timisoara, intr-o dimineata :-) ). Daca aveti curajul unui astfel de concediu, cand veniti inapoi, fiti sinceri cu dvs. si comparati, cand experienta de viata a dvs. s-a imbunatatit mai mult? Intr-un astfel de concediu, sau ala cu hotel, cazare, masa, apa calda? Aveti dreptate. Multi vor zice ca acel concediu la hotel a fost mai frumos. Dar eu nu v-am intrebat care v-a placut mai mult, ci "care din ele v-a marit experienta de viata". O sa spuneti ca nu va intereseaza experienta de viata, ca va place sa gustati placerile vietii.... Dar nu uitati, ca din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost de acord ca "cea mai folositoare scoala este scoala vietii".

Am plecat de la suferinta si am ajuns la concediu :-). Exista totusi o legatura: experienta de viata, care in final se regaseste intr-un alt nivel de intelegere a vietii. Sa o luam pas cu pas, dar de la coada la cap: care este scopul: evolutia vietii. Care sunt mijloacele? Suferinta (zic unii, din ziua de azi), fericirea (ar zice altii, dar putini....). Ce face omul zilelor noastre cand este fericit (sau mai bine zis: se afla intr-o stare de confort... intr-o stare de placere)? Isi face visuri, povesteste ce frumos a fost in trecut... nu-si mareste experienta de viata. Practic, am putea spune ca e un om mort (asa zicea si Osho: "omul moare pe la 30 de ani, si este ingropat la 70". Este vorba de aceeasi carte ca mai sus). Nu mai invata nimic. Sunt persoane care se ocupa cu terapii naturiste care au observat ca boala de cancer este mult mai frecventa la persoane care stagneaza, care nu mai invata nimic nou. Poate vi se pare ciudat. Daca nu mai inveti ceva nou, sa apara cancerul. Invatarea se refera la memorie, la inteligenta, iar cancerul este o boala a celulelor. Cum vad eu problema. In procesul invatarii sunt antrenate o multitudine de "subdiviziuni ale organismului uman", printre care si sistemul nervos. Nu ma refer aici la invatarea din citit, sau povestit, ci si la o "invatare senzoriala". Dar deja subiectul depaseste cadrul "Vocii interioare", si trece in cel abordat in "Clubul Curiosilor".

Iar am deviat.... Chiar si un concediu "la hotel" ne poate provoca un proces de invatare, sau mai bine zis de meditare. De exemplu, mergand prin padure vezi un musuroi de furnici. Omul zilelor noastre trece pe langa el gandincu-se ce le va da hotelul de mancare la masa de seara. V-ati pus vreodata problema ca omul este una dintre putinele vietuitoare care isi cultiva mancarea (mai exista niste specii de animale mici, dar sunt rare)? Furnicile, ele aduna mancare. De unde o iau? Nu o cultiva. O sa spuneti ca o iau din cultura care o face omul. Probabil ati auzit de acele termite din jungla. Acolo nu sunt oameni care cultiva.

Nu. Omul merge prin padure si inspira aerul, dar nu vede viata din jurul lui. Daca ati vedea viata ati vedea un proces interesant. Anumite specii se hranesc cu altele. Animalele mananca plante, oamenii mananca animale.... A!, dar plantele "mananca" raze de soare si substante minerale (practic materie la un nivel inferior de evolutie).

Suferinta? Suferinta in sine nu produce evolutie. Poti sa suferi si sa dai vina pe noroc. Nu ai noroc, si gata. Cati oameni care sufera isi pun problema ca sufera din cauza lor, si cati din ei incearca sa reduca aceasta suferinta prin masuri (efortuti) personale. Imi aduc aminte de un reportaj la Telejurnal in care un individ pacalit de FNI se ruga lui Dumnezeu sa-i dea banii inapoi. Dar el, daca citea biblia, vedea acolo ca Dumnezeu a spus "sa nu dai bani cu camata". Ce este dobanda la o banca? Nu este o alta denumire a cametei?

Cum vad eu suferinta? SupraEu-l "are nevoie de viata", el vrea sa traiasca, sa invete noi principii de viata, bazate pe o cunoastere a realitatii. El nu vrea "imaginatii", "visari". El vrea sa traiasca acum, nu in trecut sau in viitor. Si atunci SupraEu-l sufera. Aceasta suferinta este automat dirijata spre eu-l tau, spre constientul tau. Poate o sa vi se pare ceva diferit cu cei bolnavi si care sufera. Majoritatea dau vina pe doctori spunand ca ei sunt incapabili sa-i vindece. Dar cati si-au pus problema ca boala poate fi o urmare a atitudinii lor gresite asupra vietii (ma refer aici si la "atitudini alimentare"..... - corect se spune obiceiuri.... principalul este sa prindeti ideea :-) - si la atitudini psihice, emotionale)

Sa rezum intr-o fraza. Dupa parerea mea suferinta este un semn din partea SupraEu-lui ca ceva este gresit in sistemul tau de viata, in atitudinile tale asupra vietii.